Harta industriei prelucrătoare din România: de ce nu există un singur centru industrial
Date INS despre distribuția salariaților din manufacturing pe județe și regiuni, cu implicații pentru operațiuni multi-site și HR.
· 4 minute de citit

Dacă privești industria prelucrătoare doar printr-o medie națională, pierzi una dintre cele mai importante caracteristici ale ei: este răspândită. Fabricile, atelierele și centrele industriale sunt distribuite în multe județe, iar Bucureștiul are o pondere mult mai mică decât în economia românească în ansamblu.
În 2024, industria prelucrătoare a înregistrat 1.126.569 salariați medii. Indicatorul INS este o medie zilnică a contractelor active și nesuspendate, nu numărul total de persoane care au lucrat în industrie în cursul anului și nici efectivul de la 31 decembrie. Seria completă de rapoarte sectoriale este publicată în RevoHR Research.
Bucureștiul este important, dar nu domină manufacturingul
Municipiul București concentra 83.558 salariați medii din industria prelucrătoare, adică 7,4% din totalul sectorului. În economia românească în ansamblu, Bucureștiul reprezenta 19,3% din salariați.
După București urmează Timiș, cu 70.217 salariați medii, apoi Argeș, Prahova, Brașov, Cluj, Bihor, Sibiu, Arad și Maramureș. Primele cinci unități județene însumează 27,5% din salariații din manufacturing, față de aproximativ 36% pentru economia națională.
Acest lucru descrie o concentrare relativ redusă. Nu demonstrează de ce fabricile sunt localizate într-un județ sau altul și nu poate fi folosit, singur, pentru a atribui rezultatul infrastructurii, investițiilor străine, universităților sau costurilor salariale.
La nivel regional, Centru și Nord-Vest au cele mai mari ponderi, cu 17,4% și 17,3%. Sud-Muntenia are 14,1%, Vest 13,1%, iar București-Ilfov se află abia pe locul cinci, cu 10,7%.
O companie cu mai multe fabrici operează, de fapt, în mai multe piețe de muncă
Pentru un angajator, distribuția contează mai mult decât pare. Un sistem HR central poate fi același pentru toată compania, dar modul în care ajunge informația la oameni trebuie să funcționeze la fel într-o fabrică din Timiș, într-un punct de lucru din Argeș și într-o unitate din Bihor.
Apar diferențe foarte concrete: programe de ture diferite, manageri locali, instruiri specifice locației, proceduri de acces, documente care expiră, echipe cu limbi diferite și fluxuri de pontaj care trebuie consolidate fără reintroducere manuală.
Datele nu măsoară aceste procese. Ele arată însă că o strategie construită pentru un singur centru administrativ nu descrie bine terenul în care operează industria.
Geografia nu s-a mutat dramatic în ultimii 16 ani
Și seria în timp merită păstrată în proporții corecte. Ponderea primelor cinci unități județene era 27,4% în 2008 și 27,5% în 2024. Primele zece au urcat de la 44,8% la 47,7%, iar ponderea Bucureștiului în manufacturing a coborât de la 8,5% la 7,4%.
Asta nu susține ideea unei schimbări bruște către un nou centru industrial. Mai degrabă, harta rămâne multipolară, cu centre regionale importante care își împart o parte mare din baza de salariați.
Ce ar trebui verificat într-o organizație multi-site
Pentru HR și operațiuni, întrebarea utilă nu este doar „în câte locații avem oameni?”, ci dacă procesele funcționează la fel de bine în fiecare dintre ele.
Un audit practic poate urmări cinci fluxuri: cum vede angajatul programul, cum cere concediu, cum face pontajul, cum primește trainingul obligatoriu și cum pune o întrebare despre o politică internă. Dacă una dintre locații se bazează pe hârtie, telefon și retranscriere manuală, iar alta lucrează direct în sistem, compania are două niveluri diferite de acces la HR.
RevoHR numește această distanță HR Access Gap: diferența dintre sistemele HR pe care compania le deține și serviciile HR pe care angajatul le poate accesa efectiv. Frameworkul nu este o statistică despre industria prelucrătoare și nu este măsurat de INS. Este o modalitate de a examina procesele companiei pornind de la realitatea unei forțe de muncă distribuite.
Citește și
Surse
- RevoHR Research: Industria prelucrătoare din România 2026
- Institutul Național de Statistică, TEMPO-Online, FOM104F
